NR.49, ANUL IV, IUNIE.  2003 – gratuit

CONSILIUL LOCAL RUCĂR

,Eu a cărui minte ar vrea să sfredelească omenirea”

                                                         Titu Maiorescu

Foaie pentru dialog

PATOSUL LIBERTATII MODERNE

,,O, Adame! Nu ţi-am dat nici un loc sigur, nici o înfăţişare proprie, nici vreo favoare deosebită, pentru ca acel loc, acea înfăţişare, acele îngădiunţe pe care tu însuţi le vei dori, tocmai pe acelea să le dobândeşti şi să le stăpâneşti după voinţa şi hotararea ta. Natura configurată în celelalte fiinţe este silită să existe în limitele legilor prestabilite de mine. Tu, neîngădiut de nici un fel de oprelişti, îţi vei hotărî natura prin propria-ţi voinţă în a cărei putere te-am aşezat. Te-am pus în centrul lumii pentru ca de aici să priveşti mai lesne cele ce se află în lumea din jur. Nu te-am făcut nici ceresc, nici pământean, nici muritor, nici nemuritor, pentru ca singur să te înfăţişezi în forma pe care tu însuţi o preferi, ca şi cum ai fi propriu-ţi sculptor şi plăsmuitor de cinste. Vei putea să decazi în cele de jos, ce sunt lipsite de inteligenţă; vei putea, prin hotărârea spiritului tău, să renaşti în cele de sus, ce sunt divine. “Dumnezeu vorbondu-I lui Adam”, în Pico Della   Mirandola, Discurs despre demnitatea omului” .

   Cuvintele şi ideile schimbă lumea. Dorinţe şi realizări. Am fost la taxa de succesiune. Nu s-a întâmplat cum mi-am dorit. S-a întâmplat normal. Pentru că aşa e normal. Dorinţa de putere poate ţine o lume întreagă în criză.

   ,,-Dacă drumul ăsta nu duce la nici o biserică, n-are nici un rost.”

                                           Berdilă Florin

Paradoxuri canadiene,

   Mă numesc Diana Mălăcea, fiica lui Iosif şi a Luciei, căsătorită în Vancouver- Canada, mama a trei copii. Prietenilor mei rucăreni, vă scriu ca să vă mulţumesc că existaţi, şi că, prin scrierile voastre, ne faceţi viaţa mai frumoasă. Iată câteva rânduri care să vă mai descreţească frunţile şi să vă întărească inimile:

 Avem clădiri mari, suflete mici, autostrăzi largi, minţi înguste, cheltuieli mari, sărăcie multă,              cumpărături multe, bucurii puţine, case mari, familii mici, accesorii multe, timp puţin, funcţii înalte, minţi uzate, cunoştinţe multe, puţină judecată, experţi mulţi, probleme multe, medicină multă, sănăte puţină, beţii multe, cheltuieli nesăbuite, rîs puţin, nervi mulţi, culcări târzii, sculări devreme, citim puţin, privim mult, multiplicăm averi, reducem valori, vorbim mult, facem puţin, iubim rar, urâm des, câştigăm existenţa, ucidem viaţa, mergem în lună, murim  în stradă, cucerim cosmosul, ucidem corpul, cucerim atomul, ucidem judecăţile, scriem mult, învăţăm puţin, plănuim mult, realizăm puţin, producem informaţii, încetăm comunicarea, oamenii-s mari, caractere-s mici, profituri rapide, relaţii stupide, două venituri, nouă divorţuri, copii frumoşi, cămine destrămate, scutece de unică folosinţă, moralitate asemenea, aventuri de o noapte, plozi din flori, pastile contraceptive, corpuri supraponderate, vitrine multe, suflete moarte, copii-comoară, bani murdari, eternitate, viaţă de-o zi, televizor mult, rugăciuni puţine, Dumnezeu,  puţină iubire.

   Asta e tot şi încă pe atâtea, la   infinit !

Privatizarea apei, pieţei comunale

   Un articol în mai multe părţi al primarului Rucăr.

   În data de 23iulie 1992, Consiliul Local Rucăr, ca urmare a proiectului de hotărâre întocmit de primar hotărăşte înfiinţarea Regiei Autonome de Gospodărire Comunală a Consiliului Local Rucăr care va administra patrimoniul – piaţa comunală, apa potabilă, băile comunale prin hot. 25. Prin hotărârea nr.3 din 24 ianuarie 1994, Consiliul Local Rucăr, denumeşte Regia de Gospodărire Comunală ,,Dâmboviţa Rucăr” R.A. numindu-l pe Tiucă Nicolae director. În data de 31 martie 1994 se încheie procesul verbal de predare-primire a: alimentării cu apă potabilă, piaţa comunală, băile comunale în administrarea regiei a patrimoniului domeniului public sus amintit, ce aparţine Consiliului Local. În data de 30 septembrie 1994, dată la care dl. Primar este suspendat, dar cxare a participat la ;edin’a Consiliului, dl. Moiceanu Laurenţiu care funcţiona cu delegaţie pe postul de primar, informează Cons. Local de prevederile Ordinul Guvernului nr. 69/94 prin care toate regiile autonome din localităţile sub 30000 de locuitori se desfinţează, dându-se posibilitatea Consiliului să hotărască înfiinţarea serviciului de Gospodărire Comunală sau a unei societăţi comerciale cu aceeaşi activitate: alimentarea cu apă potabilă şi piaţa comunală. Consiliul a emis hotărârea 30/30 septembrie 1994 înfiinţarea Societăţii Comerciale de Gospodărire Comunală, cu aceeaşi dată, pe lângă Consiliul Local. La art. 3 din hotărâre se menţionează: bunurile aflate în administrarea regiei autonome desfiinţate se va preda societăţii comerciale nou înfiinţate sub controlul Cons. Local prin organul executiv. La art.4 viceprimarul se obligă cu ducerea la îndeplinire a prevederilor acestei hotărâri. Totul este bine până în acest moment. Numai că peste noapte, după consultările făcute de dl. Tiucă Nicolae, conform dispoziţiei sale din încheierea şedinţei publice din 21 martie 2002, sună aşa: a recunoscut că ,,a mers singur la Camera de Comerţ şi Industrie Argeş – Registrul Comerţului unde acolo s-a dat valoare nominală unor acţiuni şi acolo s-a creat un artificiu”.  Domnilor rucăreni, dl. Tiucă Nicolae, în calitatea de director al regiei trece ca acţionari ai regiei pe: Tiucă Nicolae – 10 acţiuni, Solovăstru Iosif  - 10 acţiuni, Ghica Dumitru – 10 acţiuni cărora le ataşează la actul de înfiinţare al societăţii cazier judiciar al dl. Primar cu nr. 143065/15 decembrie 1994 pentru care nu făcuse niciodată cerere de eliberare. Cu aceeaşi surpriză neplăcută s-a pomenit şi Solovăstru Iosif. Cu aceste acţiuni, cu hotărârea Consiliului Local nr 30 cea originală şi cea neoriginală (adică cea netrecută prin Consiliu) unde primarul, Tiucă, Solovăstru constituiau Consiliul de Administraţie, echipa de cenzori Bălan Nicolae, Moiceanu Laurenţiu, Brătulescu Daniela, la care se adaugă noul statut al societăţii neaprobat de Consiliul Local şi neautentificat de Notarul Public plus cazierele judiciare se înfiinţează cu nr.82 din 3 martie 1995 ,,S.C.Dâmboviţa Rucăr” S.A. Ce s-a întâmplat mai departe, vom reveni.

                              Primar,

                                      Ghica Dumitru

SFATURI CĂTRE TINERELE MAME PRIVIND

“ALIMENTAŢIA NATURALĂ A SUGARULUI”

   Cu toţii ştim că primul drept este ,,dreptul la viaţă“ şi viaţa începe cu o alimentaţie adecvată: oferă-i copilului tău ce-şi doreşte cel mai mult: ,,laptele matern“. Laptele matern este ideal pentru alimentaţia lui, fiindcă este singurul aliment care satisface în totalitate nevoile de creştere şi dezvoltare ale sugarului.

   Calităţile laptelui matern nu pot fi regăsite în preparatele artificiale!

   Copilul tău va avea numai de câştigat, fiindcă laptele matern:

-îl apără de boli care pot apărea în primul an de viaţă sau în perioada cipilariei;

-îl va ajuta să se dezvolte armonios;

-îl va feri de rahitism şi anemie;

-influenţează pozitiv dezvoltarea psihică a copilului tău (inteligenţă superioară);

-creează o legatură sufletească între tine şi copilul tău.

   Alăptarea este importantă şi pentru familia ta; pe lângă satisfacţia de a avea copii bine dezvoltaţi, există şi avantajul de a cheltui mai puţin.

   Pentru tine, ca femeie şi ca mamă, alăptarea este importantă pentru că:

-te protejează împotriva unor boli grave;

-reduce riscul apariţiei cancerului de sân şi de ovar;

-te ajută să eviţi o sarcină imediată nedorită;

-îţi conferă un sentiment de împlinire.

Regulile unei alăptări corecte sunt simple:

-în primele 5 – 6 luni alimentează-ţi copilul doar cu lapte matern; nu-i da ceai, apă sau suc de fructe;

-exclude suzeta, tetina şi biberonul;

-pune-l la sân de fiecare dată când cere acest lucru renunţând la obiceiul de alaptare la anumit ora;

-spală-ţi şi clăteşte-ţi bine sânii, înainte şi după alăptare;

-alăptează-l şi în al doilea an de viaţă.

   Pentru a-i oferi bebeluşului tău un lapte de calitate, este de preferat să consumi urmatoarele alimente:

brânză de vaci sau telemea (conţine calciu de care ai nevoie în această perioadă); 500 – 600 ml lapte de vacă sau 250 – 300 ml iaurt; 5 – 6 ouă pe săptămână; legume şi fructe variate, proaspete;

carne de găină, de pui, de vacă şi de porc slabă; grăsimi: ulei, smântână, unt; 1–2 litri de lichide pe zi: ceaiuri de plante, compoturi, suc de fructe; sare iodată, pentru a evita problemele apărute din lipsa din organism a acestui element.

   ATENŢIE! Lipsa iodului din alimentaţie poate duce la pierderea sarcinii sau la malformaţii ale copilului; pentru a preveni aceste efecte negative trebuie să folosiţi numai sare iodată.

   Pentru tine şi copilul tău sunt dăunătoare:

alcoolul şi tutunul; prăjelile, mai ales cele în grăsimi animale; conservanţii; afumăturile şi mezelurile; băuturile acide sau foarte dulci; excesul de sare.

   Nimic nu este mai de preţ pentru dezvoltarea copilului tău  decât laptele matern şi dragostea ta.

   Alăptarea îi conferă copilului tău şansa unui început bun în viaţă şi în acelaşi timp, protejează sănătatea ta!

                                  Dr. Ciulcu Gheorghe

Generaţia unui protest sau protestul unei generaţii

   <Viaţa nu are nici o valoare,  aşa că nu mai e respectată sub nici o formă, trăieşte-ţi clipa fără să-ţi pese de alţii, pentru că lor oricum nu le pasă de tine, distrează-te cât mai mult şi sub orice formă –studiul sau munca –sunt pentru fraieri  - n-o să  ai bani din asta  şi n-o să  fii respectat>. Aceste mesaje răzbat din muzica, din comportamentul ,,starurilor’’ la modă, iar cei care nu reuşesc să găsească o cale dreaptă -pentru că uneori nici n-o caută- dau vina pe lipsa de perspectivă a ţării, lipsa banilor sau a pilelor şi mai tot timpul pe lipsa de înţelegere a celor din jur. Adolescenţa e cea mai frumoasă vârsta în viată, nimic nu se compară cu ea şi trebuie trăită cu fericire, inocenţă, vise şi speranţe. Maturitatea, cu toate ale sale, oricum va veni aşa că n-are rost să îmbătrâneşti prea devreme, nu de alta, dar vei avea nevoie de trup, minte, spirit toata viaţa şi e cumplit de dureros să constaţi că le-ai pierdut prea devreme din exces de ,,distracţii’’ şi de ,,trăit’’ clipa la modul distructiv. Ca un adolescent care a hotărât să rămână cu sufletul ca la 18 ani, adresez de la o vârstă oleacă mai bătrână, apelul de a nu vă distruge viitorul pentru o iluzie de moment, oricât de atrăgătoare ar fi ea şi dacă vreţi să protestaţi – foarte bine – dar faceţi-o în mod civilizat şi faceţi eforturi în direcţia vieţii şi a fericirii reală, de durată şi vă garantez că ve-ţi fi răsplătiţi înzecit.        

                Un adolescent din alte vremuri

                                  prof.  VLAD TUDOR.

Drumuri Africane trăite şi povestite de Doru Călineci

    Încă de la primul contact cu oamenii acestei ţări am înţeles subiectele tabu,  greu de abordat în orice discuţie: despre femei, politică şi alcool.  Pe stradă, în magazine, chiar şi în florării întâlneai chipul preşedintelui, amintindu-mi de epoca comunistă din care abia am ieşit. La fel de acut se observa şi antipatia faţă de americani şi tot ce însemnă occident, simboluri, mărci, alimente, muzică, engleză, politică.  Femeile grăsuţe, creole cu ochi frumoşi şi negri, dar surprinzător, nu aveau faţa acoperită,  mergeau pe străzi fără a fi acostate de bărbaţi.  La recepţii am privit cu stupefacţie dansul oriental autentic, pus în valoare  de acele  dansatoare cunoscute în toată lumea prin mirajul, exoticul şi erotismul mişcărilor, prin mobilitatea şoldurilor şi nu în ultimul rând prin splendoarea costumelor. O lume aparte, plină de mister şi încărcată de istorie cu multe contradicţii, dar solidară cu tot ce înseamnă lumea arabă mai păstra parcă urme din copilăria umanităţii. O poartă spre acest continent, Tunisia, a lăsat pe retina mea imaginea  unor locuri fascinante, misterioase, exotice care mă cheamă din depărtare ispitindu-mă cu necunoscute şi spectaculoase tărâmuri rămase nevizitate.

            COPACI  ÎNSÂNGERAŢI

   Înserarea se întindea ca o pânză de păianjen care ascunde pe jumatate lucrurile. Soarele scufundat de mult în asfinţitul vânăt trimitea încă luciri trandafirii norilor nemişcaţi, deasupra în înălţimi. Razele  lunii parcă sărutau mângâierea caldă limbilor de foc. Se împreuna ziua cu noaptea şi cerul lua în braţe pământul.

   Nu a durat mult şi corabia de argint a apărut tăcută cu raze reci ca bruma, iar în apa lacului o altă lună se  întindea cu pete de argint vechi. Sunt la fel ca o picătură de culoare căzută pe o coală umedă; se răsfrâng în mii de părţi. Liniştea din inima naturii mă face să privesc în jur: copacii parcă sunt cusuţi cu fire de sânge. Tresar şi privesc din nou. Era adevărat, tulpinile şi crengile erau străpunse de fire de sânge…. Şi o rază pătrundea printre umbra  neagră a copacilor şi îmi încânta ochiul. Era raza reginei nopţii, luna.

   Deodată  jnururile care înodau copacii au dispărut. Fusese un vis? Copacii însângeraţi nu mai plângeau. Nici norii zgâriaţi de razele lunii nu au mai putut rezista. S-au dus la culcare lăsând sclipirile cerului să cânte pe scena de un întuneric orb. 

        Andreea Georgiana Gheorghe

POVESTEA LUI AŞCHIUŢĂ

   Cine nu cunoaşte povestea lui Aşchiuţă? Poate că nu atât de veche ca planeta noastră, dar este atât de frumoasă, încât a fost transmisă din generaţie în generaţie. Farmecul ei a emoţionat întraga lume. Aşchiuţă era un copil neascultător şi făcea toate lucrurile pe dos. La şcoală nu era deloc atent. Era foarte morocănos şi nu avea prieteni. De fiecare dată îşi bătea joc de copii şi chiar şi de cei în vârstă. Părinţii lui nu mai ştiau ce să facă pentru a-i fi pe plac. Nimic nu-i convenea. Jucăriile pe care le primea erau fie prea mari, fie prea mici. Mâncarea era fie prea dulce, fie prea amară.

   Într-o zi Aşchiuţă începu să plângă:

- De ce mi se întâmplă tocmai mie? Vreau să fiu şi eu ca ceilalţi copii. De ce nu mă mulţumeşte nimic? Nu ştiu cum să fac să fiu un copil pe placul părinţilor. Am încercat, dar nu am reuşit. Nu pot! Nu pot!

  Dintr-o dată, aparu o fetiţă. Văzându-l trist se apropie de el şi îl întrebă:

- De ce plângi?

- Ce te interesează? Lasă-mă în pace!

- Cum vrei tu. Dar te vei simţi mai bine dacă îmi vei povesti ce ţi s-a întşmplat.

- Tu nu întelegi  că nu vreau să vorbesc cu tine? Cum ai putea tu să mă ajuţi?

- Lasă-mă să încerc.

- Bine. Uite care e problema mea; nu pot să fiu un copil ascultator. Aşa sunt eu şi nimeni nu mă place. Am tot ce îmi trebuie dar nu sunt niciodată mulţumit. Nu am nici un prieten. Nu am cu cine mă juca. Ştiu că eu sunt de vină, dar îmi e foarte greu să recunosc. Nimeni nu mă iubeşte! Nimeni!

- Şi de ce nu încerci să te schimbi?

- Pentru că nu pot. Mereu e ceva care mă nemulţumeşte!

- Fii atent! De fiecare dată când eşti nemulţumit gândeşte-te că alţi copii sunt mai nefericiţi decât tine. Sunt unii care nu au părinţi şi nu primesc niciodată jucării. Sunt unii care trebuie să muncească pentru a putea supravieţui. Tu  nu eşti unul dintre ei. Îţi este uşor să refuzi o jucărie sau mâncarea pentru că ştii că vei primi alta în schimb. Nu toţi au însă posibilitatea asta. Încearcă să te gândeşti şi la ei!

- Ai  dreptate. Îţi promit că mă voi schimba.

   Şi de atunci Aşchiuţă s-a schimbat. Nu mai era morocănos. Avea o mulţime de prieteni. Îşi ajuta părinţii, iar la şcoală lua numai note bune. Cel mai mult îi plăcea să sculpteze. Era fericit când piatra prindea viaţă cu ajutorul mâinilor lui. Sculpta atât de frumos încât Dumnezeu l-a chemat la El într-o zi. Si de atunci Aşchiuţă sculpteaza mereu. Stelele sunt opera lui. Iar atunci când nu îi place ceea ce a făcut aruncă bucăţile spre pământ. Acestea sunt stelele căzătoare.In seara aceasta a mai cazut o stea. Aşchiuţă sculptează încă pentru noi.

                      Iustin Preoteasa cls.a IV-a

Valea  Cheii,

Doarme ursul cel carpatic / îmbrăcat în părul luciu / jos, în Crovul cel salbatic / sus, în Puţuri sus în Ciuciu // Păstrăvul stăpân pe gârlă / dă mirosul Văii Cheii / iar pe margine de târlă / se aud lătrând căţeii //cerbii pasc în Prepeleac / râşii sar prin Căpăţână / iară florile de leac / învelesc frumos ţărână // În Ghimbavu dorm mistreţi / potârnichea stă-n Zacote / Ulii-atacă în Pereţi / mierla cântă după note  //Iar pe moşul Sântilia / e rotitul de cocoşi / lupii bat in fugă glia / şi atacă fioroşi //La cantonul Rudăriţa / au venit corbii niţel / s-au simţit în Urdăriţa / hoituri crude de viţel//croncănit şi-n jos, pe vale / la doi paşi de La Uluce / c-au venit aseară bale / şi au pus turme cruce //şi la Colţul cel Surpat / lângă stâncile cărunte / şi-au făcut prin frunze pat / negre caprele de munte// şi, curgând uşor, curgând / ape intră în Cheiţă/ şi asemeni unui gând / se cufundă-n Dâmboviţă.//  stud. Ududec Răzvan

7 zise:

·         Cine are copiiare şi viitor , cel şi cu nepoţi – unul dorit, fiind cine să-l pomenească în timp.

·         Se culcă sătul şi bogat – în rele -; a doua oară nu se mai culcă.

·         Omul e ca o pâine care, o dată frântă, la loc nu  se mai lipeşte.

·         Nu faci nimic, fiindcă trăncăneşti şi trăncăneşti fiindcă nu faci nimic.

·         Violenţa este o mârşăvie dezavuată de fiinţele lui Dumnezeu – raţionale.

·         Din ,,păcatele” şefilor se înfruntă subalternii.

·         Când mi se face un RĂU, indiferent rămân, dar – niciodată!-  când acelaşi rău e dezlănţuit asupra altora.

                      Ex. Prof. Mircea Rădescu

STIINTA DESPRE SOLURI,

   Modestul Ududec Razvan,stud.la U.Transilvania Brasov,Facultatea de Silvicultura si Exploatarea Forestiera, care, in sesiunea februarie 2003, coboara cu picioarele pe pamant si are puterea de a (se) autopersifla  la examenul de pedologie:Pentru-a loa pedologia/ E nevoie de doi ani/ Daca nu iti place cartea/ Ori esti student de doi bani/ Lumineaza-mi, Doamne,mintea/ Ori invata-ma sa stiu/Gandul meu este doar unul/ Indurare, domn Tarziu (prof.Tarziu)/Eu sunt doar…un suflet viu/ Noi ne dorim de mult/ca sa scapam de Pedo/ am vrut ca sa castig/ de-atatea ori pierdut-am/ si-mi vine ca sa strig/ asa de rau imi pare/ si-mi vine sa ma bat/ cu pumnii peste fata/ ca sint….handicapat / m-apuc de invatat / in fiecare luni/ si trag sa iau un cinci/ sa scap de statiuni/ si ce am scris mai sus/ as sterge,dar n-am guma/ de cinci am scris’frumos”/de mine-am scris as sterge,dar n-am guma/de cinci am scris”frumos”/de mine-am scris in gluma”.Nu-mi lua cercei si salbe / ca de-amu am plete albe / nu-mi lua rochie de lina / ca de-amu io mi-s batrana /  incaltari nu-mi mai alege / ca de-amu io nu pot mere / nu-mi lua naframi streine / ca de-amu io nu vad ghine / iai mai bine norei, lasa / ca ea-I tinara, frumoasa / iar io, fiule-s batrana / sini m-o vede-n tarina

Mama,

                                       de Grigore Vieru,

[ Home ]

Trimite un email la A&Z Info Systems SRL pentru orice intrebare, comentariu, sugestie in legatura cu aceasta pagina.
Copyright © 2003 A&Z INFO SYSTEMS SRL